Biserica Brancoveneasca “Nasterea Maicii Domnului”

Ultima modificare a acestei paginii: 13 iunie 2012

Biserica se află pe drumul comunal nr. 142, amplasată la aproximativ 100 m  în interiorul curţii ridicată pe o suprafaţă de teren mai înaltă decât nivelul drumului şi orice fiinţă omenească, care străbate aleea către ea vede şi simte înalţarea naturală a pământului, şi, de ce nu, omul vede şi simte înalţarea către…cer şi spre Împarăţia Domnului.

Biserica, privită în totul ei, pare şuie şi suavă, mică dar parcă nu este atât de mică, frumoasă şi încântătoare, dornică să-ţi aline sufletul, să te regăseşti împreună cu toţi  „foşti” ai tăi, să  te regăseşti  meditând şi să-ţi răspunzi la întrebările: „Cine eşti?”, „Cine ai fost?” şi „Cine vei fi?”.

PISANIA

Domnitorul Constantin Vodă Brâncoveanul a construit la Doiceşti şi biserica „…dă piatră, unde altădată n-au fost…”, construită în plan de navă dreptunghiulară şi boltită cu două calote semicilindrice.

Pridvorul reproduce un element de veche tradiţie în arhitectura muntenească, întâlnit pentru prima dată la o construcţie religioasă la biserica Domnească din Târgovişte. Coloanele ce înconjoară pridvorul sunt torsionate, frumos dăltuite din piatră, având la partea inferioară şi superioară măiestre decoraţii florale. În partea superioară, stâlpii sunt uniţi între ei de arcade trilobate.

Pronaosul, la care se adosează o mică construcţie circulară pe faţada de nord, prin care se ajungea la turnul-clopotniţă, prezintă câte două ferestre pe peretele de sud şi nord. Deasupra  pronaosului se afla un  turn clopotniţă care s-a dărâmat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a fost înlocuit cu unul din lemn.

Mica construcţie circulară se întâlneşte mai întâi la monumentele ridicate în timpul domniei lui Matei Basarab, înlocuind o scară în grosimea zidului.

Trecerea din pronaos se face printr-o arcadă care străpunge  zidul plin de separare.

Naosul este acoperit cu o cupolă semicilindrică sprijinită pe patru arce semicilindrice adosate zidurilor de contur. În acelaşi timp, naosul este luminat de patru ferestre, câte două pe fiecare latură, având deasupra câte o fereastră mai mică cu străvazături în piatră.

Absida altarului este semicirculară în interior şi poligonală în exterior, fiind încadrată de cele două  nişe  întâlnite curent în alcătuirea acestei încăperi, proscomidia şi  diaconiconul.

La exterior, biserica prezintă faţadele împarţite în doua registre, separate printr-un brâu median încadrat de doua şiruri de zimţi din cărămida.

Pe pereţii de nord şi sud, în dreptul zidului desparţitor între naos şi pronaos, prezintă un contrafort masiv. Brâul şi cornişa sunt decorate cu pictură florală şi geometrică. În Ţara Românească, pictura exterioară se întâlneşte mai întâi la biserica Domnească şi casele domneşti construite de Petru Cercel la Târgovişte, fiind reluată de numeroase  monumente zidite ulterior. Pictura exterioară atinge maximum de înflorire în epoca brâncovenească la biserica din Doiceşti, aceasta fiind cea mai frumos decorată dintre mânăstirile şi bisericile brâncoveneşti cu pictură exterioară.

Biserica prezintă frumoase sculpturi. Se remarcă coloanele pridvorului cu flori de acant, atât la partea inferioară, cât  şi la cea superioară. Acelaşi motiv se repetă şi în sculptura de la portalul bisericii, dar este organizat într-o miscare meandrică.

În interiorul bisericii se păstrează pictura în frescă făcută în timpul lui Constantin Brâncoveanu. Se distinge fresca votivă, reprezentând întreaga familie a lui Constantin Brâncoveanu. Pictorul a înfăţisat, alături de domnul ţării şi de soţia sa, pe cei patru fii: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi pe cele  şapte fiice: Stanca, Maria, Smaragda, Ilinca, Safta, Ancuţa, Bălaşa.

Comparând portretele familiei lui Constantin Brâncoveanu cu cele de la alte ctitorii, Nicolae Iorga constată că “batrâneţea apare…fetele sunt toate şapte de aceeaşi mărime ca şi a doamnei vădit îmbătrânită…” pe peretele de sud, fresca înfăţişează pe părinţii domnului, “jupan Papa Brâncoveanu vel postelnic” şi “Stanca Cantacuzineasca”, precum şi  pe Preda Brâncoveanu şi Matei Basarab.

Se întâlneşte la Doiceşti o scenă interesantă, care înfătişează minunea înfăptuită de Iisus Christos când o mare mulţime de oameni  s-a putut sătura cu 5 pâini şi trei peşti, întâlnită şi la biserica  Domnească din Târgovişte. Pictorul a căutat un perete care să-i permită tratarea unei scene de o mare amploare, la fel ca şi  la Târgovişte, şi  pentru aceasta şi-a ales partea dinspre altar a catapetesmei, care îi dădea posibilitatea să desfăşoare în mod complex scena.

Transformările suferite de istoria acestui sat în perioada brâncoveneasca sunt de un deosebit interes, uşurând înţelegerea complexă a intensei activităţi din perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu. Această prezentare poate să trezească interesul pentru un moment uitat, de multe ori neînţeles şi tratat cu indiferenţă, cu toate că importanţa şi valoarea lui sunt deosebit de mari pentru istoria Ţării Româneşti şi în primul rând pentru judeţul Damboviţa, pentru localitatea Doiceşti.

Str. Coloniei nr. 62
Doicesti, Dambovita
0245-227023

Acasa Primaria Doicesti Comuna Doicesti Contact

facebook youtube
© 2012 Primaria Doicesti Dambovita
dezvoltat de Stil MOd Media