Comuna Doicesti

Ultima modificare a acestei paginii: 13 iunie 2012

Asezare geografica

Comuna Doicesti din judetul Dambovita, situata la aproximativ 7-8 km de municipiul Targoviste – este amplasata pe lunca raului Ialomita, fiind invecinata:

- la est – comuna Aninoasa;
- la vest – comuna Vulcana Pandele;
- la sud – raul Ialomita;
- la nord – comuna Glodeni;

Suprafata

Suprafata comunei Doicesti de 11,5 km² se extinde de-a lungul cursului mijlociu al raului Ialomita, la iesirea acestuia din sectorul subcarpatic.

Intinderea teritoriului este de 1098 ha, din care: 199 ha intravilan si 899 ha extravilan (din care: arabil = 299 ha, pasuni = 230ha, fanete = 49 ha, vii = 9 ha, livezi = 61 ha, paduri = 111 ha, ape = 47 ha, drumuri = 88 ha, neproductiv = 5 ha).

Organizare administrativa

Comuna Doicesti nu are sate componente (localitatea de resedinta fiind comuna Doicesti).

Comuna Doicesti are  rangul IV. Delimitarea zonelor in  comuna Doicesti atat in intravilan cat si in extravilan (conform HCL nr. 31/2003) este urmatoarea:

 - intravilan: rangul IV, zona A  si zona B;

- zona A         =  str. Constantin Brincoveanu si str. Aleea Sinaia;

- zona B         = str. Barbatesti, str. Iancu Jianu, Str. Ialomitei,                          str. Mateias, str.  Coloniei,  str. Armoniei, str. Linistei, str. Calea Sotanga, str. Liliacului, str. Florilor, str. Zorilor, str. Garii,                  str. Valea Bradului, str. sg. mj. Alexandrescu, str. Poenitei,                     str. Biserica Noua, str. Dealului;

- extravilan: rangul IV, zona I si zona  a II-a;

            – zona I              =  punct Pogoane;

- zona a II a = punctele: Obreaja Mare, Obreaja Mica, Nisipuri, Ciurezu, Grigoresti, Valea Bradului, Valea Viilor – Cioroiu, Carpen, Drumul Parului, Plai, Tanasica, Fata Uzinei, Boldeasca, Zidaru, Iorguleasa, Despan, Mocani, Campeni, Valeni, Apostesti, Bortoaia, Bageru, Lunganu;

Autoritatile administratiei publice locale

Autoritatile administratiei publice locale, prin care  se realizeaza autonomia locala (adica dreptul si capacitatea efectiva a autoritatii publice locale de a solutiona si gestiona, in numele si in interesul colectivitatii locale pe care le reprezinta, treburile publice) sunt:

Consiliul Local al comunei Doicesti – ca autoritate deliberativa – cu sediul in comuna Doicesti, str.  Coloniei, nr. 62, are in componenta 15 consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de  legea privind alegerile locale.

Structura politica a membrilor Consiliului Local Doicesti este urmatoarea:  7 consilieri P.S.D.,  3 consilieri PC, 2 consilieri P.D.L.,  2 consilieri PP-DD, 1 consilier PNL.

Consiliul Local s-a constituit in data de 30.06.2012, conform H.C.L. nr. 28/30.06.2012.

Consiliul Local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes  local, cu exeptia  celor date prin lege de competenta altor autoritati publice locale sau centrale.

Primarul comunei Doicesti – ca autoritate executiva – este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate, pe care il conduce si il controleaza.

Primaria comunei Doicesti are sediul in comuna Doicesti, str. Coloniei nr. 62.

Relieful

Aspectele de relief din cadrul perimetrului administrativ Doicesti, diverse ca forma si origine, sunt o consecinta a existentei concomitente a doi principalii factori:

  1. raul Ialomita ce delimiteaza perimetrul la sud-vest;
  2. zona deluroasa in jumatatea estica a perimetrului.

Existenta acestor doi principali factori constituie cadrul natural care a permis factorilor modelatori sa-si desfasoare activitatea generand o diversitate mare de microforme de relief.

Corespunzator celor doua mari zone s-au deosebit si formele de relief:

Forme specifice  zonei de campie:

  1. albia majora a raului Ialomita;
  2. campia (terasa medie de pe stanga Ialomitei);
  3. terasa piemontana (contactul dealuri-campie);

Forme specifice zonei de dealuri

  1. abrupturi (versanti) – cu inclinari:  medii (20-25°) si excesive (40-45°);
  2. nivele eroziune (eroziune de ape);
  3. microdepresiuni de contact si eroziune (butoniere).

Clima

Situarea zonei la bordura  sudica a dealurilor  subcarpatice creaza cadrul in care, sub aspect climatic zona este la adapost fata de curentii reci atmosferici de la nord, lucru marcat prin ierni relativ blande; totodata  asezarea in apropierea unor masive importante spre nord prilejuieste o mai mare acumulare de precipitatii si  cresterea procentului de umiditate.

Deschiderea mare ce o capata  valea Ialomitei la intrarea in zona Doicesti creaza cadrul in care  elementele de microclimat specifice firului  de vale se atenueaza in amestecul lor cu cele specifice zonei de clima din sud (clima de campie).

Temperatura aerului

Intinderea mica a vetrei  de sat ca si a perimetrului administrativ permite ca temperatura aerului sa se caracterizeze prin repartitie teritoriala uniforma, cu temperatura medie anuala a aerului  de 8,5-9,2 ˚C.

Conform hartii cu repartitia temperaturii medii anuale, localitatea Doicesti se incadreaza in zona izotermei              de 9˚C, spre spatiul delimitat de izoterma de 8˚C. Cele mai coborate medii lunare se inregistreaza in lunile ianuarie-februarie (intre -2 si -8˚C), iar cele mai ridicate  in lunile iulie-august (aprox. 19˚C).

In decurs de un an de zile se inregistreaza in medie 30-39 zile tropicale               si 22 – 23 zile de iarna propriu-zisa. Primul inghet se inregistreaza in jurul datei de 17 octombrie iar ultimul in jurul datei de 17 aprilie.

Regimul precipitatiilor

Caracteristica a zonei subcarpatice si a climatului temperat este marea variabilitate in ceea ce priveste frecventa si intensitatea precipitatiilor. Cantitatea medie de precipitatii ce cad in cursul unui an este de 560 l/mp, prezentand o repartitie medie pe anotimpuri:

- primavara    154,6 l/mp;
- vara              201,7 l/mp;
- toamna         120,9 l/mp;
- iarna               82,8 l/mp.

In cadrul anotimpurilor, precipitatiile prezinta o frecventa variabila, inregistrandu-se  maxime in aprilie, mai, august si octombrie. Grosimea stratului  de zapada este cuprins intre 0,50-0,60 m, insa durata acestuia este scurtata, in raport cu  zonele invecinate, de cantitatea mare de cenusa si de zgura emisa in atmosfera de  Termocentrala Doicesti, care se depune si topeste zapada.

Ceata si nebulozitatea

Fenomenul de ceata este frecvent, indeosebi, in perioadele de trecere de la anotimpul cald la cel rece (toamna) sau de la cel rece la cel cald (primavara).

Numarul mediu de zile cu ceata intr-un an nu depaseste 25. Local, se pot deosebi zone cu o frecventa mai mare a fenomenului de ceata decat media (albia majora a raului, masivele paduroase).

Regimul vanturilor

Relieful pe care-l prezinta zona ca si deschiderea mare a vaii Ialomita, impun ca regimul vanturilor sa fie supus circulatiei generale atmosferice.

Pe anotimpuri, primavara predomina vanturile din NV, vara cele din S si SE, toamna cele din NE si NV, iar iarna cele din N si NE. Asezarea la baza unor culmi deluroase spre E fereste localitatea de vanturile puternice de NE si E in timpul iernii.

Situatiile de calm sunt frecvente, fiind influentate de conditiile fizico-geografice. Zilele de calm se intalnesc mai ales in lunile de iarna si spre sfarsitul verii. O particularitate a microclimatului este frecventa mai mare a calmului in butonierele depresionare.

Constitutia geologica

Perimetrul Doicesti, din punct de vedere  geologic este situat in zona mio-pliocena de la sudul Carpatilor Meridionali. La nord de Dolani se constata o puternica linie de dislocatie in spatele careia se identifica depozite burdigaliene, helvetiene constituite  din conglomerate, marne, gresii si gipsuri (strate de pucioasa).Sub linia de incalecare  sunt prinse depozitele apartinand  meoticului, reprezentate prin  nisipuri, marne si gresii – grosimea lor totala  fiind de                       cca. 100 m. Ponticul constituit din marne compacte cenusii cu unele intercalatiuni de marne nisipoase si nisipuri fin compacte, au o mare extensiune, intalnindu-se pana la: sud de Doicesti, nord de  Biserica din comuna Sotanga. Grosimea totala a ponticului este de cca. 500 m.

Dacianul  se dezvolta la sud de Sotanga cu extindere estica spre Doicesti si este constituit din nisipuri, marne nisipoase si marne. Se intalnesc, de asemenea,  in partea inferioara si strate  de carbune (lignit) care este exploatat. Grosimea totala a acestor depozite este de cca. 400 m.

Levantinul se dezvolta in partea de sud a zonei si este constituit in baza  din marne nisipoase si marne cenusii-vinetii, iar in partea superioara din nisipuri si pietrisuri.

Cuaternarul este reprezentat prin depozitele de terasa ce se  dezvolta pe ambele maluri ale raului Ialomita, acestea fiind constituite din  pietrisuri cu nisipuri peste care se dezvolta solul vegetal.

Legat de structura petrografica a regiunii este demn de semnalat rezerva de lignit din zona. Carbunii din regiune apartin din punct de vedere geologic dacianului si apar in flancurile unor cute  care afecteaza formatiunile mio-pliocene din zona. In axul cutelor  anticlinale ies in formatiuni mai vechi, iar in flancurile anticlinalelor  si in sinclinale se pastreaza formatiunile mai noi,  intre care si dacianul cu carbuni.

Cutele au o directie generala V-E la vest de raul Ialomita, iar la est de acest rau  iau directia SV-NE.

  1. Anticlinalul Glodeni – Laculete – Vulcana Pandele, care se  dezvolta la est de raul Ialomita – in ax apare un mic petec de pontian, care se afunda sub dacian;
  2. anticlinalul Dolani – Tatarani se dezvolta numai la vest de raul Ialomita spre raul Dambovita. La extremitatea estica a axului, apare pontianul care dispare repede spre vest.
  3. Anticlinalul Doicesti – Sotanga se dezvolta atat la est cat si la  vest de raul Ialomita. In axul sau apare o lunga fasie de pontian care se poate urmari pe o lungime de cca. 6 km. la est de Ialomita – in zona de ridicare a cutei. Pontianul  dispare repede sub dacian, care se dezvolta bine in flancurile cutei si acopera  periclinal capatul de vest al acestuia.
  4. La est de raul Ialomita, intre anticlinalele Glodeni si  anticlinalul Doicesti-Sotanga se dezvolta  sinclinalul Gusoiu, ce prezinta  dacianul cu carbuni in ax.
  5. La vest de raul Ialomita, intre anticlinalul Dolani – Tatarani si anticlinalul Doicesti-Sotanga se afla sinclinalul Valea Popii cu dacianul productiv in ax.

Planul sudic al anticlinalului Doicesti-Sotanga este afectat de o falie longitudinala. Aceasta falie are o directie paralele cu cea a axului cutei Doicesti. Compartimentul de la nord de falie incaleca peste cel de la sud de ea, acesta din urma fiind mult cazut fata de cel nordic (cu cca. 100 m). La sud  de aceasta falie se dezvolta anticlinalul Sateni-Aninoasa si apoi cel al Teisului, care nu au insa rezerve de carbune.

In perimetrul administrativ Doicesti  intereseaza in mod deosebit rezerva de carbuni din flancul sudic al anticlinalului si anume straturi de lignit intercalate in dacian. Aceste straturi se succed dupa cum urmeaza:

  1. stratul superior,  gros de cca. 0,80 m si care este neexploatabil;
  2. stratul mijlociu, format  din mai multe bancuri de lignit variabile ca grosime, intre care se intercaleaza argila, totalizeaza cca. 5,8 m lignit si  2,50 m steril. Din grosimea totala a lignitului s-a exploatat numai 3,00 m (Mina Corbescu). Inclinarile stratelor sunt mari, ele avand chiar la  afloriment 35-40˚, in adancime  ajungand la 60˚ din cauza liniei de falie, citata mai inainte,  care in acea portiune se apropie si mai mult de ax. Aceasta  rezerva a fost deja  supusa exploatarii pana la cca. 200 m adancime de la afloriment si pe o lungime de cca. 3,5 km. Rezerva ramasa neatacata se afla in apropierea liniei de falie de la sud, care creaza dificultati unei eventuale exploatari.

Str. Coloniei nr. 62
Doicesti, Dambovita
0245-227023

Acasa Primaria Doicesti Comuna Doicesti Contact

facebook youtube
© 2012 Primaria Doicesti Dambovita
dezvoltat de Stil MOd Media